Ce este minciuna? Legea Atractiei.

 

De ce mintim? Cand cineva ne intreaba ce greutate avem, de ce majoritatea dintre noi mint si scot 3 sau 4 kg din greutatea adevarata? De ce , atunci cand facem ceva rau cu buna stiinta -nu ma refer la ceva ilegal- si suntem prinsi, mintim si spunem ca am fost obligati sau influentati de altcineva? Este un fel de autoaparare? De ce este atat de greu sa recunoastem adevarul ? De ce mai facem ceva care stim ca este gresit si despre care stim ca putem fi prinsi? De ce inselam sotul sau sotia pentru apoi a nega acuzatiile? De ce nu ne separam si gata? Prevenim viitoarele suferinte. Desi ne simtim eliberati atunci cand nu mintim sau atunci cand recunoastem, cu urmatoarea ocazie repetam minciuna.

Stiti cand incepe omul sa minta? Din fasa. Ca bebelusi ne prefacem ca ne este foame sau ca ne doare ceva doar ca sa fim luati in brate. Cand s-a inventat minciuna? Probabil odata cu aparitia omului, chiar daca nu eram constienti ca este minciuna, chiar daca nici nu numisem in vreun fel acest act al prefacerii. Chiar am inventat si o arta pe baza minciunii: teatrul sau cinematografia. Premiem cei mai buni mincinosi si-i mai si platim pe deasupra. 

Atunci "Legea Atractiei" o putem considera o autoamagire? Ne mintim singuri?  De la aparitia cartii "The Secret" de Rhonda Byrne s-a facut foarte multa valva pe Legea Atractiei. La ce se refera? Adica, daca iti doresti ceva ce nu ai sau nu poti avea, cu destul de multa ardoare pana la urma iti vei indeplini dorinta. Primim ceea ce oferim. Facem bine, primim bine. Daca iti doresti o barca cu motor desi nu ai nici un sfant in buzunar, imagineaza-ti zi de zi ca tu posezi aceea barca, simte-i volanul, simte vantul in par atunci cand o conduci, stropii de mare pe fata, imagineaza-ti sunetul motorului si ,eventual, o vei obtine.

Dar asta nu este autoamagire? Nu ne mintim singuri?

Daca nu obtii ceea ce iti doresti, Rhonda ne spune ca am avut indoieli asupra obtinerii acelui lucru si ca Universul nu ne-a dat ceea ce am vrut pentru ca nu am crezut indeajuns in invizibil. 

Si astfel ajungem la Dumnezeu. Nu ne cere El acelasi lucru? Nu ne cere sa credem in El desi nu ni se arata? Nu ne spune Biblia: "Cere si ti se va da" ? 

Deci aici este bubita: trebuie sa ceri ca sa ti se dea. Cum stie Dumnezeu de ce ai nevoie daca tu nu Ii ceri? 

Sa fie oare autoamagire sau asta sa fie solutia tuturor problemelor? Pana la urma, ce ni se cere: sa credem cu toata fiinta intr-o Entitate, in Divin care ne va da ceea ce dorim daca noi facem bine celorlalti, multumim zi de zi pentru ceea ce avem si iubim tot ce ne inconjoara. Este atat de greu? Poate nu. Pare simplu si poate ca si este. De ce avem nevoie? De rabdare. 

Si, totusi, cum poti gasi forta sa mai ceri sau, mai greu, sa iti imaginezi viata dorita atunci cand nu ai decat un rand de haine, nu stii de unde ai sa iti iei urmatoarea felie de paine si te adapostesti sub un pod? Cum poti atunci sa mai crezi in Entitati Divine si in Legea Atractiei?

V-ati imaginat vreodata viata fara minciuna? Cum ar fi lumea daca toti am spune doar adevarul? "Crezi ca sunt grasa? -Da, esti grasa."  "Imi stau bine pantalonii astia?  -Iti stau oribil." "Iti place mai mult de ea sau de mine?  -Imi place mai mult de ea."

Pe majoritatea dintre noi ne supara adevarul. Preferam iluziile, dar atunci cand punem in practica Legea Atractiei apar indoielile desi cand ne uitam in oglinda ne imaginam, ne vedem mai slabi sau mai frumosi decat suntem in realitate.

Eu prefer adevarul. Din critici inveti. Practica duce la perfectiune. Totusi, haideti sa nu confundam critica cu jignitul.

 

10.04.2016